Virusul papiloma uman (HPV) este una dintre cele mai frecvente infecții cu transmitere sexuală. Majoritatea femeilor active sexual îl vor contracta la un moment dat. Însă, în majoritatea cazurilor, infecția este tranzitorie și nu provoacă probleme. HPV este un grup de peste 200 de virusuri înrudite, dintre care aproximativ 40 pot infecta zona genitală. Dintre acestea, doar câteva sunt considerate „cu risc înalt” pentru apariția cancerului. Respectiv HPV tipurile 16 și 18, responsabile pentru aproximativ 70% dintre cazurile de cancer de col uterin la nivel mondial.

Genotiparea HPV este o analiză de laborator care identifică exact ce tip de virus este prezent în probe recoltate de la nivelul colului uterin, de obicei în timpul unui test Babeș-Papanicolau. Genotiparea diferă de testele clasice HPV, care doar confirmă prezența virusului. Astfel, acest tip de analiză identifică tipul de HPV, ceea ce este un detaliu esențial pentru evaluarea riscurilor.

Genotiparea HPV nu este recomandată la toate categoriile de vârstă, ci este folosită mai ales în următoarele situații:

• femei peste 30 de ani;
• screening de rutină (test Babeș-Papanicolau și test HPV);
• sau rezultate anormale la testul Papanicolau, pentru a decide următorii pași.

Este important de subliniat că un rezultat pozitiv pentru HPV nu înseamnă că ai cancer. Înseamnă doar că ai un virus care, în timp, ar putea duce la modificări celulare dacă nu este monitorizat sau tratat corespunzător. De aceea, urmărirea periodică este esențială.

Legătura dintre infecția cu HPV și cancerul de col uterin

HPV (virusul papiloma uman) este un virus foarte frecvent, se transmite de obicei prin contact sexual. În majoritatea cazurilor, organismul elimină virusul de la sine, fără să provoace probleme. Dar uneori, mai ales în cazul tipurilor periculoase precum HPV 16 sau 18, virusul rămâne în organism o perioadă lungă de timp. Atunci poate începe să producă modificări treptate în celulele colului uterin.

Reinfectarea cu HPV – adică expunerea repetată la virus, chiar după eliminarea unei infecții anterioare – poate contribui la apariția sau agravarea acestor modificări celulare. Fie că este vorba de o infecție persistentă sau de reinfectare, riscul de leziuni displazice (precanceroase) crește. Aceste modificări încep de obicei ușor, dar în decurs de mulți ani — adesea între 10 și 15 — pot evolua în cancer de col uterin. Soluția este evidentă: depistarea și tratarea din timp.

Ce se întâmplă dacă testul e pozitiv pentru HPV 16 sau 18?

În acest caz, chiar dacă testul Papanicolau este normal, medicul tău îți va recomanda, de obicei, o colposcopie. Aceasta din urmă este o examinare detaliată a colului uterin. Dacă este vorba despre alte tipuri de HPV cu risc înalt, se poate opta pentru monitorizare atentă. Se recomandă repetarea testelor după 6-12 luni.

Un test pozitiv pentru HPV, înseamnă cancer cu siguranță?

Nu. Majoritatea infecțiilor cu HPV, chiar și cele cu risc înalt, dispar de la sine fără să provoace probleme. Totuși, infecțiile persistente – în special cu tipurile HPV 16 sau 18 – nercesită atenție. Aceasta deoarece pot crește riscul de apariție a cancerului de col uterin în timp. De aceea, este esențială urmărirea periodică recomandată de medic.

Este genotiparea HPV dureroasă sau riscantă?

Nu. Testul se efectuează, de obicei, folosind aceeași probă de la nivelul colului uterin recoltată în timpul testului Papanicolau. Procedura este sigură, rapidă și neinvazivă.

Dacă am făcut vaccinul anti-HPV, genotiparea HPV sau testul Papanicolau mai sunt necesare?

Da. Vaccinul oferă protecție împotriva celor mai periculoase tipuri de HPV, dar nu împotriva tuturor. Prin urmare, screeningul regulat rămâne necesar chiar și după vaccinare, pentru a preveni sau depista precoce eventualele leziuni cervicale.

Recomandări medicale pentru protecție

Vaccinarea anti-HPV este recomandată în special tinerilor cu vârste între 11 și 26 de ani. Aceasta deoarece are eficiență maximă înainte de începerea vieții sexuale. Toptuși, în anumite cazuri, vaccinul poate fi benefic și până la vârsta de 45 de ani, în funcție de istoricul individual și recomandarea medicului.

Pe lângă vaccinare, un rol esențial în prevenție îl joacă screeningul regulat. Testele Babeș-Papanicolau și testele HPV contribuie la depistarea precoce a modificărilor celulare de la nivelul colului uterin. Evident, depăistarea se face înainte ca acestea să devină periculoase. De asemenea, menținerea unor relații sexuale protejate poate reduce riscul de infectare cu HPV.

Să reținem și că prezervativul nu oferă o protecție completă împotriva virusului. Respectiv HPV-ul se poate transmite și prin contactul cu pielea infectată din zonele neacoperite.

Pentru recomandări, consultații, screening și analize medicale, cabinetul de obstetrică ginecologie dr Andreea Bene-Moza din Timișoara vă stă oricând la dispoziție.

» România are cea mai mare incidență a cancerului de col uterin în Europa. Acesta se poate preveni prin vaccinare și testare periodică