Nașterile acasă au câștigat popularitate în întreaga lume. Influenceri din mediul online, doule sau consilieri de naștere și chiar unele moașe promovează imaginea unei nașteri liniștite. Idilic, ca-n cărți și filme, la lumina lumânărilor și în confortul propriei locuințe. Adică fără intervenții medicale și înconjurată doar de familie. Ca medic obstetrician, înțeleg atracția emoțională a acestei imagini. Totuși, sunt profund îngrijorata de creșterea popularității nașterilor la domiciliu. Și aceasta mai ales pentru că sunt alese fără o înțelegere clară a riscurilor implicate.

Deși nașterea este un proces natural, ea se poate transforma rapid într-o urgență medicală. Plasa de siguranță oferită de obstetrica modernă nu poate exista acasă, în cele mai multe situații. Respectiv nașterea acasă este lipsită de instrumente precum forcepsul, nasterea cu vidextractorul, cezariana, monitorizarea fetală și răspunsul rapid în caz de complicații. Alegerea nașterii în afara unui spital presupune pericole, multe dintre ele putând fi fatale pentru mamă, copil sau amândoi.

Studiile arată clar că nașterile planificate acasă (în afara unei clinici) implică riscuri semnificativ mai mari de deces neonatal comparativ cu cele din spitale. Un exemplu, studiu în Statele Unite:

• Rata mortalității neonatale în cazul nașterilor asistate în spital de moașe autorizate este de aproximativ 3,27 la 10.000 de nașteri;
• Nașterile planificate acasă cu aceeași categorie de moașe are o rată de 9,48 la 10.000, adică de aproape trei ori mai mult;
• Situația devine și mai gravă când nașterile sunt asistate de persoane neautorizate, cu rate de deces de 12,44 la 10.000 de nașteri.

Datele prezentate mai sus nu sunt doar cifre, ci reprezintă vieți pierdute. Respectiv copii care ar fi putut fi salvați dacă nașterea ar fi avut loc într-un mediu medical pregătit pentru urgențe. Statisticile demonstrează clar că și o sarcină considerată „cu risc scăzut” poate deveni una de mare risc în doar câteva minute.

Cezariana și monitorizarea fetală: Instrumente esențiale

Nașterea în spital are un avantaj major: posibilitatea imediată a operației de cezariană. Deși uneori criticată pentru frecvența utilizării operația de cezariană poate salva vieți. Cezariana este esențială în cazurile in care fatul nu progreseaza conform asteptarilor prin canalul de nastere, suferință fetală sau complicații placentare. Câteva minute pot face diferența între un copil sănătos și o tragedie.

La o naștere acasă, timpul necesar pentru a recunoaște problema, a apela ambulanța, a transfera gravida și a pregăti intervenția poate fi fatal. La fel de importantă este monitorizarea continuă a ritmului cardiac fetal. Acesta permite medicilor să observe semnele timpurii ale lipsei de oxigen sau alte probleme. Monitorizarea medicală prin aparatura specializată oferă timp pentru intervenție înainte ca daunele să devină ireversibile. În cazul nașterilor la domiciliu, monitorizarea se face, dacă se face, cu un dispozitiv portabil, astfel crește riscul de a omite semnale critice.

Protocoale internaționale medicale. Realitatea din Romania

În țările în care nașterea acasă este legală și integrată în sistemul de sănătate, există protocoale stricte pentru reducerea riscurilor. De exemplu, în Olanda și Marea Britanie, nașterile la domiciliu sunt oferite doar femeilor cu sarcina fără risc și sunt asistate de moașe cu înaltă calificare. Esențial este faptul că o ambulanță trebuie să fie pregătită pentru intervenție rapidă. De asemenea, există comunicare directă cu o echipă spitalicească pregătită pentru preluare de urgență. În Arabia Saudită, ghidurile pentru nașterea planificată acasă impun prezența echipamentelor de oxigen și aspirație, triaj strict al riscurilor și documentare completă. Aceste țări recunosc că nașterea la domiciliu implică riscuri și, prin urmare, cer măsuri stricte de siguranță.

Riscurile nașterii la domiciliu în România

În România, nașterea la domiciliu nu este legală, și pe bună dreptate.

• Nu există moașe autorizate să asiste nașteri în mod independent acasă.
• Nu sunt prevăzute protocoale de urgență.
• Nu există o structură legală de responsabilitate pentru eventualele complicații.

Orice femeie care alege să nască acasă își asumă întreaga responsabilitate, respectiv fără garanții privind asistența calificată, sprijin medical rapid sau protecție legală în caz de urgență.

» UNICEF: La fiecare două minute o femeie moare din cauza sarcinii sau a nașterii

Riscurile sunt considerabile:

• hemoragii netratate;
• suferință fetală nedetectată;
• intervenții chirurgicale întârziate;
• lipsa resuscitării neonatale.

Acestea nu sunt ipoteze, ci cauze reale și frecvente ale mortalității materne și neonatale la nivel mondial.

România nu are o rețea națională de moașe autonome, un sistem reglementat de transport de urgență pentru nașteri la domiciliu sau o legislație care să protejeze toate părțile implicate. În lipsa acestor elemente, nu există un cadru sigur sau legal care să permită nașterea la domiciliu.

A alege să naști acasă în România înseamnă a-ți asuma un risc major, de cele mai multe ori influențat de dezinformare sau idealizare excesivă.

Concluzie: Nașterea este frumoasă, dar siguranța trebuie să fie pe primul loc

Este firesc să îți dorești o naștere liniștită, naturală, dar nicio planificare nu poate înlocui plasa de siguranță pe care o oferă spitalul. Ideea că evitarea intervențiilor este întotdeauna cea mai bună soluție este nu doar greșită, ci periculoasă. Complicațiile apar frecvent chiar și în sarcinile aparent normale. Iar în acele momente critice, singurul loc sigur este spitalul; cu profesioniști pregătiți și echipamente disponibile imediat.

Adevărata autonomie în naștere nu înseamnă respingerea îngrijirii medicale, ci înțelegerea valorii acesteia. De asemenea, trebuie conștientizat faptul că, în momentele critice, personalul medical specializat salvează vieți.

Surse bibliografice

1. Grünebaum A, McCullough LB, Orosz B, Chervenak FA. Neonatal mortality in the United States is related to location of birth (hospital versus home) rather than the type of birth attendant. Am J Obstet Gynecol. 2020 Aug;223(2):254.e1-254.e8. doi: 10.1016/j.ajog.2020.01.045.
2. Comeau, Amanda & Hutton, Eileen & Simioni, Julia & Anvari, Ella & Bowen, Megan & Kruegar, Samantha & Darling, Elizabeth. (2018). Home birth integration into the health care systems of eleven international jurisdictions.
3. Clinical Guideline for Home Birth accesata la https://www.uclh.nhs.uk/our-services/find-service/womens-health-1/maternity-services/giving-birth/home-birth
4. The Saudi Home Birth Standards accesata la https://www.lexismiddleeast.com/regulatory/SaudiArabia/SaudiArabiaMinistryHealth_The_Saudi_Home_Birth_Standards